Faleze dunărene – între frumusețe și degradare

TIPĂREȘTE

Am ajuns de multe ori pe malul Dunării, fluviul care poartă cu el nenumărate povești și oferă peisaje spectaculoase. În România există 43 de porturi fluviale/puncte de lucru/locuri de operare, majoritatea slab dezvoltate din punct de vedere al infrastructurii (intermodal-logistics.ro/c ... ale-din-romania). De-a lungul timpului, am vizitat câteva dintre falezele amenajate și așa-zisele porturi turistice din orașele riverane, și anume Turnu Măgurele, Giurgiu și Oltenița. În cele ce urmează, vă prezint pe scurt impresiile mele despre fiecare dintre aceste locuri, plus fotografii.

Port și faleză Turnu Măgurele

Portul Turnu Măgurele a început să se dezvolte la sfârșitul secolului al XIX-lea (prin legătura feroviară cu orașul), iar infrastructura sa modernă a fost conturată prin construirea cheiului de piatră în 1906. Pentru a ajunge în zona portului trebuie să parcurgi aproximativ 4 km de la Parcul Central și Catedrala „Sfântul Haralambie” (vezi impresii), repere aflate în centrul orașului. Drumul poate fi străbătut cu autoturismul personal sau cu taxiul, deoarece nu există mijloace de transport în comun care să lege orașul de port.

Recent modernizată, faleza „turistică” oferă acum o mică zonă destinată plimbărilor și relaxării. De altfel, întreaga zonă a portului a fost reabilitată printr-un proiect cu fonduri europene, prilej cu care s-a refăcut cheul, s-a realizat zona de relaxare urbană, s-au modernizat drumurile și rețelele de utilități publice, s-a îmbunătățit navigabilitatea.

Acum faleza a fost pavată pe o lungime de circa 100-120 m, s-a instalat gard de protecție, au fost amplasate surse de iluminat și bănci pentru relaxare (prevăzute cu suporți pentru protecție solară, dar anul trecut nu erau instalate acoperișurile). Am stat minute în șir pe o bancă, mângâiați de briza Dunării, privind spre acoperișurile roșii ale orașului bulgăresc Nikopol și spre înălțimile împădurite din împrejurimi, în timp ce urmăream cursele feribotului care leagă cele două maluri. În apă a fost amenajat un ponton pentru ambarcațiuni mici.

În apropierea falezei se află un restaurant care pe perioada verii deschide și o plajă cu șezlonguri pe malul Dunării. Dacă tot ajungeți până pe malul Dunării vă recomand și o vizită la Cetatea Turnu (vezi impresii), situată în apropiere. S-au încheiat lucrările la punctul expozițional și s-a achiziționat un balon cu aer cald pentru turiști (nefuncțional, încă – replicaonline.ro/o-locali ... primarul-659245).

Port și faleză Giurgiu

Portul Giurgiu își conturează forma modernă începând cu anul 1905, când au fost realizate lucrări importante de amenajare și modernizare a infrastructurii de pe malul Dunării. Zona falezei giurgiuvene pare a fi cea mai dezvoltată din această parte de sud a țării, situație constatată personal în această primăvară. Portul și faleza turistică se află la o distanță de aproximativ 2 km de oraș, pornind de la ruinele cetății Giurgiu pe Șoseaua Portului. Se poate ajunge pe jos (există trotuar), cu autoturismul/taxiul ori cu transportul în comun (autobuz linia 1, are capăt de linie în Port).

Zona de promenadă a portului giurgiuvean se întinde pe aproximativ 350 m lungime, incluzând câteva restaurante și terase, precum și o alee cu bănci amenajată chiar pe malul Dunării. Chiar în zona centrală a promenadei se află Gara fluvială Giurgiu (Palatul Fluvial Ramadan) , o clădire impunătoare construită după proiectul arhitectului Petre Antonescu. Construcția imită forma unui vapor, lucrările demarând în 1939. Spre sfârșitul anului menționat miniștrii Lucrărilor Publice și al Sănătății vizitează șantierul: Aci au vizitat noua gară fluvială ce se construește de ad-ția porturilor și căilor de comunicație pe apă. In această clădire, de o frumoasă linie arhitecturală, vor fi cuprinse căpitănia portului, serviciile c. f. r., N. F. R., poliția, serviciul sanitar și serviciul hidraulic. Etajul va avea un restaurant cu terasă, care, cu vederea ce o are în spre Dunăre și înspre malul bulgar, va fi o atracție pentru turiști (Neamul Românesc, octombrie 1939).

Poți savura o înghețată pe una dintre băncile de pe promenadă ori poți încerca preparate din pește la restaurantele aflate pe faleză sau pe pontoanele ancorate la mal. Câteva panouri publicitare îi invită pe doritori la plimbări de agrement cu barca pe Dunăre. Un loc căutat pentru fotografii este statuia numită „Ulise” (2009, autor arhitect Ion Iancuț).

În ultimii ani s-au făcut numeroase încercări de modernizare a acestei zone portuare și de agrement, accesarea fondurilor europene fiind soluția cel mai frecvent utilizată.

Port și faleză Oltenița

În primăvară am vizitat și zona portului din Oltenița, chiar dacă vremea a fost capricioasă. Beneficiind de o poziție favorabilă la confluența dintre Dunăre și Argeș, portul a cunoscut o dezvoltare constantă în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, devenind un important punct de tranzit pentru produsele agricole din sudul României.

Am mers cu autoturismul pe Șoseaua Portului, cei aproximativ 1,5 km până în port fiind parcurși rapid. Mijloace de transport în comun nu există. Faleza pietonală nu este foarte lungă, fiind parțial înierbată. Într-o clădire joasă, ascunsă între copaci, se află Căpitănia portului, iar puțin mai departe sunt dane de încărcare. Câteva pontoane de acostare sunt legate de mal, mai multe șalupe și bărci cu motor plutesc pe valurile fluviului, ancorate. Sunt și două restaurante în zona portului, închise la momentul vizitei noastre.

În aceeași zonă de promenadă se află clădirea fostei Vămi din Portul Oltenița (1894) , în prezent dezafectată, în stare de degradare.

Am petrecut câteva minute pe mal, fotografiind Dunărea și privind spre clădirile orașului Turtucaia de pe malul bulgăresc, după care am plecat.

Concluzii

Deși beneficiază de amplasamente privilegiate pe malul Dunării și de un potențial turistic remarcabil, porturile dunărene par astăzi neglijate, în ciuda numeroaselor proiecte și promisiuni de revitalizare. Posibilitățile de relaxare și agreement sunt reduse, accesul spre zonele de promenadă este greoi (sau lipsește), în toate cele trei porturi am întâlnit câini fără stăpân care devin de multe ori agresivi etc. Poate că, în viitor, aceste neajunsuri vor fi depășite, iar porturile dunărene își vor recăpăta locul pe care îl merită, devenind spații atractive atât pentru localnici, cât și pentru turiști.

Alegeri inspirate!

AmFostAcolo fără reclame?

• Utilizatoriii LOGAȚI văd o versiune cu mai puține reclame
• Ai dori o versiune COMPLET fără reclame? — devino membru afaFanClub -- citește mai mult

Membrii afaFanClub accesează AFA FĂRĂ RECLAME, pentru 8-9 lei/lună!

Cum devin membru afaFC? -- cumperi un abonament pe 6 sau 12 luni.

Detalii despre abonamentele afaFanClub aici

• ABONAMENT afaFC pe 6 LUNI = 59 lei Cumpără afaFC 6 luni
• ABONAMENT afaFC pe 12 LUNI = 100 lei Cumpără afaFC 12 luni

*) Nu uita să completezi, la DATE FACTURARE, username (de exemplu la Adresă)

---

VIZUALIZĂRI: 134 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI