Un spectacol uluitor. Parada Junilor din Brașov

TIPĂREȘTE

Cel mai frumos eveniment al primăverii petrecut în orașul de la poalele Tâmpei, la care am fost spectator în 2023 și 2024, se desfășoară în prima Duminică după Pașri, în Duminica Tomii. I se mai spune și „Ziua de călări” sau „Coborârea în Cetate” , când cetele de juni defilează prin Șchei, apoi pe străzile Brașovului, pentru a saluta concetățenii cu, Hristos a înviat! Anul acesta am lipsit dar din cele prezentate în media, se pare că au fost mult mai spectaculoși, poate mai bine organizați. Nu cunosc amănunte dar anul trecut, încă de la început, caii mi s-au părut puțin încordați raportat la anul anterior. Spre final parada s-a oprit pentru un timp. Un moment de derută cu semne de întrebare. Caii erau nevoși, Junii parcă îngrijorați, noi la fel dar fotografiatul a fost mai eficient, deși nu prea comod să stai la doi sau trei pași de animalul agitat, sforăind și dând nervos cu copita în asfalt. Probabil un incident și atăt. Spectacolul în sine este superb și merită văzut. Întreg orașul este invadat de turiști împrăștiați pe traseul de paradă, evitând aglomerația, fiecare asigurându-și un loc mai bun. M-am documentat și înainte și după. Este un obicei străvechi practicat de locuitorii din Șchei încă din secolul al XIV-lea deși documente aflate la Prima Școală Românească îi atestă prin 1700 și ceva. Dece Juni? Pentru că simbolizează o inițiere militară a feciorilor, denumiți „juni” , adică „bărbați tineri, necăsătoriți” între 17 și 46 de ani. O tradiție veche, preluată de locuitorii din Șchei în scop de apărare a localității. Brașovul fiind un centru comercial important, la orele serii își închidea porțile și toți cei străini de oraș erau dați afară din cetate... Unii mai jefuiau locuitorii din jur, așa că aceștia au fost nevoiți a lua măsuri de apărare. După ei s-au organizat și alte localități, ba chiar și cei din interiorul cetații. Aceștia s-au numit Juni Brașovecheni, adică din Brașovul vechi, localizați între str. Lungă și Cetățuie. Restul își au sediul în Șchei. Astăzi sunt reînviate șapte grupuri sau cete de călăreți organizați din punct de vedere juridic în Societăți, cu excepția Junilor Tineri care au rămas tot grup, aflați sub tutela Uniunea Junilor din Șcheii Brașovului, cu sediul lângă Biserica Sf. Nicolae din Șchei și Prima Școală Românească, școală atestată în sec. al. XIV-lea. Aceștia sunt:

1. Grupul Junilor Tineri, format din tineri necăsătoriți care, după căsătorie intră automat în grupul Junilor Bătrâni. Ei poartă o costumație albă cu jachetă neagră și pălărie neagră cu tricolor. Junii Tineri deschid parada din Duminica Tomii în frunte cu o fanfară și tot ei deschid și primul eveniment din Sărbătoarea Junilor când, în frunte cu Surlașul pornesc în ziua de Bunavestire, din Piața Unirii spre locul numit Coasta Prundului, vestind venirea primăverii și a evenimentelor ce urmează. Bătrânii și locuitorii îi întâmpină la porți spunând o vorbă din strămoși: Mulțumescu-ți Doamne că am mai trăit încă un an să aud Sfânta Surlă cum sună de pe Coasta Prundului. Ajunși pe Coasta Prundului danseaza hora, denumită și Hora Junilor, practică Aruncarea buzduganul, apoi trec pe la fiecare grup in parte pentru a fi cinstiti. Fiecare aduce ceva de mancare, (neaparat peşte, deoarece este dezlegare) şi… ceva de baut. În Duminica Tomii sau Ziua de călări, tot ei practică Aruncatul în țol, un joc spectaculos, în Piața din fața bisericii Sf. Nicolae.

2. Societatea Junilor Bătrâni. Constituită la 1877, Societatea are ca membri bărbaţii căsătoriţi din zona „Pe Tocile” din Șchei. Sediul Societăţii se găseşte în curtea Bisericii Sfânta Treime – Pe Tocile. Sunt îmbrăcați la fel ca Junii Tineroi, doar că nu au tricolor la pălărie ci, lentă tricoloră pe piept. Ei au în păstrare steagul original, confecționat în 1977, la centenarul războiului de Independență, inclusiv suportul de lemn cu ținte, buzdugane, lente, documente și tablouri ale Junilor Bătrâni. Alte activități le organizează în ziua de Rusalii.

3. Societatea Junilor Curcani. Grupul s-a format în anul 1879 din rândul bărbaților căsătoriți care locuiau în Șchei, „Pe Coastă” . Denumirea de Curcani și-au luat-o de la eroii Războiul pentru lndependenţă de la 1877, în semn de respect pentru aceștia. Costumația este la fel ca a Junilor Tineri și a celor Bătrâni, doar că în loc de pălărie poartă o căciulă (ca a lui Mihai Viteaziu), neagră cu „țoc” și ornată cu pene de curcan. Prinsă cu o curelușă sub bărbie. Pe steagul lor apare chipul lui Mihai Viteazu. Alte activități le organizează în ziua de Sf. Petru și Pavel.

4. Societata Junilor Dorobanți are în prezent 65 de membri. Gruparea s-a desprins, documentar, în anul 1923, din grupul Junilor Curcani cu care se aseamănă la costumație, doar căciula este sură, model Mihai Viteazul, pe care apare stema Ţării Româneşti. Pe steag apare imaginea unui erou de la 1877, descris de Vasile Alecsandri în poezia 'Dorobanţul'.

5. Societatea Junilor Brașovecheni (din Brașovul vechi) a luat ființă în 1931 pe același principiu de apărate a locuitorilor, dar din interiorul cetății și pe timp de noapte. Costumația asemănătoare cu a celorlalți dar pe cap poartă căciuli negre de care stă prins tricolorul. În schimb caii lor sunt „gătiți” ca de sărbătoare Steagul are imprimată forma României Mari.

6. Societatea Junilor Albiori. Grupul ființat în 1860 era format din măcelariii și negustorii din Șchei. Costumația lor diferă de cea a Junilor Tineri și Bătrâni prin cămășile albe, scoase în afară, lungi până la genunchi, împodobite cu fluturi aurii și broderii în motive românești. Sunt încălțați cu cizme, iar pe cap poartă o căciulă din blană albă, cu „țoc” , ca Junii Curcani și prinsă sub bărbie cu o curea. Vătaful poartă o lăibărică albă (numai el) cu găitane negre. Steagul este confecționat în 1977, cu ocazia centenarului Războiului pentru Independență. Pe steag aparte portretul marelui poet Andrei Mureșianu, iar pe cealaltă parte un June Albior. Junii Albiori închid parada din Duminica Tomii.

7. Societatea Junilor Roșiori înființată la 1908, desprinsă din Junii Albiori. Costumația lor, asemănătoare cu a Junior Albiori este foarte bogată. Cămășile de culoare galbenă sunt brodate cu motive românești și paiete din argint. La brâu au șerpare cusute cu mărgele. Lăibărele din dimie albă sunt împodobite cu găitane, pe care vătaful îl poartă cu mândriepe umărul stâng, iar restul, pe umărul drept. Pe cap poartă un potcap negru cu egreta roșie. Pe steag apare figura lui Mihai Viteazu.

Eu m-am postat în Piața Sfatului pe un scăunel pliant luat de acasă. Știam că va fi de așteptat și voiam să stau exact lângă gardul despărțitor pentru a fotografia și filma. Așa cum era anunțat, la ora 11.00 convoiul pleca din Șchei, cobora pe str. Mureșenilor și numaidecât s-au auzit acordurile fanfarei în urma căreia, Junii Tineri deschideau parada. Până și caii cred, erasu emoționați de aplauzele publicului. Primul, în fruntea coloanei merge Vătaful grupului, cu lenta roșie pe piept și buzdugan în mână, salutând mulțimea cu Hristos a Înviat! . Urmează Stegarul și mai la distanță cei doi Armași; Armașul Mare cu lenta galbenă pe piept și Armașul Mic cu lenta... albastră. Amândoi poartă câte un buzdugan și salută mulțimea. Mai bine de două ore durează acest spectacol fascinant pe care merită să-l vedeți.

Ei ocolesc întreaga Piață apoi intră în zona veche a orașului îndreptându-se spre Șchei, până la Pietrele lui Solomon. De necontestat, vedetele acestui spectacol, rămân caii împodobiți de sărbătoare cu ciucurei și clopoței, tricolor și pamblicuțe, toți însoțiți de stăpâni lor. Cu alte cuvinte caii nu sunt ai Junilor, ci ai crescătorilor din satele din jur. Mulțumesc și repet invitația de a participa la această frumoasă și unică sărbătoare din România.

Comentează. Este un adevărat spectacol la care special vin turiști din străinătate.

---

VIZUALIZĂRI: 128 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI