GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
V-am lăsat o vreme în pace. Nu de alta, dar am respectat întâlnirea voastră AFA din 2026 și am stat cumințel să văd reacțiile. Recunosc, le așteptam, mai ales, pe alea „viermănoase” : ba că n-a fost camera cu vedere la mare, ci la parcare, că de ce etajul al doilea este peste primul,iar al treilea de ce e peste, ba că furculița avea dinții strâmbi… chestii serioase, cum ar veni 😄
Și când colo –sanchi, nimic! Toată lumea fericită, zen, aproape suspect de mulțumită. Clar, mi-am dat seama imediat: v-a corupt Cornel! Diplome, plachete, atenții… hopa, stai așa – am primit și eu una?! Pentru ce, de ce, în ce context… habar n-am! Dar probabil că omul a zis că merit și m-a băgat în seamă. Ceea ce, sincer, e chiar fain! Când cineva se gândește frumos la tine, e de bine. Așa că: mulțumesc, Cornel, sincer!
Mulțumesc și lui @kami, detectiv de elită, care a reușit să-mi afle numărul de telefon (nu întreb cum, nu vreau să știu 😄) și datorită căreia ne-am și văzut, ca să intru în posesia plachetei. Mulțumesc și ție, @kami! Am însă o mică rugăminte: nu le spune celor de pe AFA cât de anost și plictisitor sunt, că de urât știu și ei. Te rog frumos, ai milă! Nu de alta, dar o să râdă @adso de mine… el abia așteaptă un motiv, mai ales după faza cu bancurile-mi despre vasluieni 😄😄😄
Acuma, ca să vedeți că și io pot fi bun la suflet – că, da, am și io o inimă (am verificat, m-a obligat doamna doctor de mă păstorește și care vrea să fie sigură că atunci când voi muri voi fi perfect sănătos) care pompează și sânge cald, nu numai oțet diluat cu acid de baterie – m-am gândit ca azi să vă povestesc despre venirea primăverii. Așa cum am simțit-o io, personal și ușor emoționat, în Duminica de Florii, aka acuma vreo doo zile-napoi față de asta de-o trăim, când, fără dubii, ea chiar a venit. Cu acte-n regulă!
Nu de alta, dar mi se cam luase de iarnă! Nu neapărat de concept, că și iarna are farmecul ei… dar de frigul ăla care te convinge să nu mai ieși din casă, de vremea aia gri de parcă cineva a uitat să dea contrastul mai tare și, mai ales, de lipsa soarelui. La un moment dat, simți că nu mai trăiești, ci doar aștepți să se dezghețe realitatea.
Și-mi era dor! Dor de căldură, de lumină, de starea aia în care nu te mai enervează orice fleac. De atitudinea aia relaxată pe care o aduce primăvara, când parcă și oamenii devin mai... oameni. Mai scoți o glumă, mai tolerezi un vecin, mai ieși la o plimbare fără să negociezi cu tine 20 de minute dacă merită sau nu. Și muzica de pe Tomorowland s-a schimbat, e mai veselă și mai ritmată, poți dansa mai ușor, în sensul în care dai din cap mai cu spor și, clar, mai grațios!
Și uite-așa, în Duminica de Florii, fără tam-tam, fără notificare oficială, primăvara a zis: „Gata, am ajuns!” Și, culmea, de data asta chiar am crezut-o 😄
Primăvara, ca o nouă religie
Dacă ar fi să ne alegem o religie sezonieră, cred că primăvara ar câștiga detașat. Nu pentru că ar avea dogme complicate sau ritualuri greu de ținut, ci tocmai pentru că vine cu o credință simplă: că, după orice iarnă (la propriu sau la figurat), viața își revine, fără să ceară aprobări.
Primăvara nu bate la ușă, intră direct, ca o rudă entuziastă care-ți năpădește camera în care stai plictisit și fără chef, și-ți deschide geamul larg și spune: „Gata, aerisim!” Și, fără să-ți dai seama, începi și tu să crezi. În ce? În lumină, în dimineți care nu mai par o pedeapsă, în ideea că poate anul ăsta chiar te ții de planurile alea abandonate prin ianuarie.
Mai ales că de mici am fost programați să o iubim. Țineți minte compunerile de trebuia să le facem ca temă pentru acasă? Toamna era serioasă, cu tractoare conștiincioase și roade bogate. Iarna – poetică, dar ușor suspectă, pentru că trebuia să-i spunem Moșului alt nume, de parcă era frigider, ca să nu deranjăm sistemul. Vara… ei bine, vara era libertatea supremă: fără compuneri, fără griji, doar joacă, că era vacanța mare. Dar primăvara? Primăvara era vedeta. Era anotimpul în care trebuia să scriem despre păsări călătoare, despre ghiocei curajoși și despre soarele care, brusc, devenea prietenul nostru cel mai bun.
Și culmea e că nu ne mințeau! Albastrul cerului chiar e altfel primăvara. Nu mai e acel albastru rece, distant, al iernii, care pare că te judecă pentru că n-ai chef de nimic. E un albastru cald, aproape prietenos, ca și cum ar spune: „Hai, încearcă din nou!”
Primăvara ne face optimiști fără să ne întrebe dacă vrem. Ne trezim zâmbind fără motiv, acceptăm plimbări „doar ca să ieșim un pic la aer” și, dintr-odată, avem impresia că putem face ordine în viață. Începem cu dulapul, desigur, pentru că e mai ușor decât cu sufletul. Dar e un început.
Și mai e ceva: primăvara nu e doar despre natură, e despre noi. Despre cum, după luni în care am funcționat pe modul „supraviețuire” , ne reamintim că putem trăi. Că putem avea chef, energie, planuri și, de ce nu, mici iluzii frumoase. E anotimpul în care ne permitem să credem că lucrurile pot merge bine. Sau măcar mai bine decât ieri. Și ne cimentează credința” Viața e frumoasă!”
Poate de asta o așteptăm cu atâta nerăbdare. Nu doar pentru flori și temperaturi suportabile, ci pentru promisiunea asta tăcută că nu suntem blocați. Că există mereu o reluare, o revenire, o a doua șansă.
Așa că, dacă primăvara ar fi o religie, cred că ar avea cei mai mulți adepți. Fără predici lungi, fără reguli stricte. Doar cu soare, un pic de căldură și convingerea că, indiferent cât de lungă a fost iarna, viața găsește mereu o cale să înverzească din nou.
Crângul din Focșani
Crângul din Focșani e, dacă mă întrebați pe mine, un fel de biserică neoficială a primăverii. Nu una cu clopote și tămâie, ci cu ciripit, frunze și miros de iarbă crudă. Și, ca orice loc „sfânt” , nu e chiar în oraș, ci așa… puțin mai încolo, spre Vânători, cât să simți că ai făcut un mic pelerinaj. Sau, nah, în cazul meu, vin de la Mărășești.
Aici, în Crângul Petrești, primăvara n-a venit încet, cu pași timizi. A intrat direct, fără să bată la ușă, de parcă se grăbea să prindă loc la umbră. Acum o zi încă mai strângeai geaca pe tine, în următoarea te trezeai că te mijești la soare și cauți un loc de stat pe iarbă.
Pădurea asta, o „insulă” verde într-o mare de câmpie, e plină de stejari bătrâni, martori la generații de plimbăreți, grătariști și visători de weekend. Printre ei, mai vezi și pini, aduși probabil să mai diversifice „corul” . Cert este că este o oază de natură așa cum ar fi ea, natura sinceră. Sunt alei prin pădure, pe unde te poți plimba, bucurându-te de căldură aia, care nu e încă apăsătoare, te bucuri de iarba verde, de florile primăverii, alea sălbatice, ce colorează locul, de miros de iarbă udă și de flori. Copacii bătrâni, sau, mă rog, ăia foarte bătrâni sunt contrastul pentru tinerețea vegetală ce izbucnește, efectiv
Dacă ai noroc și lași gălăgia deoparte, vei vedea și câteva veverițe agitate. De sus, mierlele, ciocârliile și cucii țin concertul, de parcă primăvara ar avea coloană sonoră proprie. Ne-am plimbat, eu și Adriana, așa, a pierdere de vreme, cu bucuria de a vedea natura izbucnind la viață. Vorba este că și Crângul este amenajat frumos: sunt și locuri unde te poți opri, locuri de popas amenajate, cu bănci și alte de astea, te poți așeza și s-asculți natura. Pe bune, e tare frumos!
Pe aleea centrală, oamenii se plimbă agale. Alții, mai curajoși, își fac alergarea de întreținere. Copiii, gălăgioși – așa cum trebuie să fie – se joacă în locul special amenajat sau merg pe bicicletele lor, încântați.
O fetiță vede o pisică, se rupe de mâna maică-sii și vine spre ea. Mâța se oprește, lângă mine și Adriana și privesște circumspectă, nu știe ce vrea fetița. Mă aplec și-o mângâi ușor, iar ea, încântată, începe să toarcă. Îi fac semn fetiței să vină și să o mângâie și ea. Vine, încântată. E un motan frumos, negru -tuci, așa cum trebuie să fie o pisică, tradițională. Fetița îi mângâie blănița și strigă, bucuros-mirată, spre ai ei:
” — Când o mângâi, face zgomot!”
Pisica, cumva deranjată de chirăiala fetiței, se oprește din tors, se desprinde de noi și pleacă, privind atent spre pădurea verde, unde apoi și dispare. Cine știe ce șoarece imprudent o fi simțit pe-acolo…
E o lene aristocrată peste tot. Ne plimbăm, ne bucurăm de soare, de căldură, de imaginea pomilor înfloriți. Și, fără să ne dăm seama, toate astea ne fac bine la suflet. Ba nu, mint, asta căutam!
Și, undeva printre toate astea, stă și Muzeul Satului Vrâncean, ca o lecție discretă de trecut. Dar sincer? Primăvara e vedeta aici. Restul sunt doar invitați.
După vreo două ore am mers spre parcare, ne-am urcat în mașină și am plecat spre casă. La radio, nu știu cum se face, Bebe Rexha-și cânta versiunea de clubbing a Faithles” My Religion” , cu rtimul care este al primăverii. Am dat volumul ceva mai tare, nu la modul cocalar, dar totuși și Adriana nu mi-a spus să-l reduc. Ba, chiar a început și ea să fredoneze” it`s my religion” . Clar, vorbea despre primăvară.
Și-am plecat, ușor, spre casă, mângîiați de soare și, mai ales, cu atitudinea de primăvară în suflet .
Vă urez să vă bucurați de soare și căldură, de natură revenită la viață, să fiți optimiști și cu zîmbete pe față! Haidi, pa !
AmFostAcolo fără reclame?
- Utilizatoriii LOGAȚI văd o versiune cu mai puține reclame
- Ai dori o versiune COMPLET fără reclame? — devino membru afaFanClub -- citește mai mult
Trimis de Yersinia Pestis in 07.04.26 10:41:43
- Alte destinații turistice prin care a fost: Europa
39 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Yersinia Pestis); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.

ECOURI la acest articol
39 ecouri scrise, până acum, la acest articol
@Yersinia Pestis:
Oooo, cat de frumos este in crangul ala! Tare mi-ar placea sa ma plimb pe acolo! Excelent medicament pentru stresul meu zlinic!
Dar... nu pot decat sa ma plimb cu gandul prin pozele tale si sa-mi imaginez cum miros florile, iarba, copacii, vantul...
Mi-e dor sa traiesc din nou! Dar trei ani trec repede, ma voi elibera din sclavie si poate voi ajunge macar in paduricea parcului Monument din Braila mea draga.
Multumesc pentru primavara din poze!
Cand voi mai avea o gura de timp, voi reveni, sper!
@Yersinia Pestis: Da, mă alătur ecoului anterior, eventual mai adaug câțiva „a” .
Iar bancuri nu mai spun, și nici nu caut să mă „răzbun” pentru cele spuse de tine. În week-end-ul ăsta, seara târziu, după o masă mai bogată (nu doar pentru stomac, ci și pentru suflet, dacă înțelegi ce vreau să spun), m-am apucat să scriu pe aici niște poante cam nesărate. Mi-am dat singur penitență: fără (alte) bancuri în post.
Așteptăm recenzia colegei kmy despre obiectivul turistic yersinia pestis. 🙂
@Flaviu: În apărarea mea trebuie să spun că eram obligat să mă vază cineva de pe AFA, să nu creadă lumea că-s vreo “Lolita Cercel” de pe You Tube. Nu, egzist în cărniță și oscioare, e drept, cu unele defecte de fabricație și cu niște setări nasoale de soft. Din păcate, sunt o generație veche de sistem, e tare greu să-mi facă, cineva, update! 🤗
Să te bucuri de sărbători liniștite, alături de cei dragi! Paște binecuvântat!
@adso: Bine, să spunem că fiind Săptămâna Mare, cea de dinaintea Paștelui, trebuie să încercăm să fim mai buni. Fie!
Dar, trebuie să-mi promiți că, după ce-o trece perioada de fapte bune și gânduri blânde, lăsăm să se dezvolte acel sentiment minunat de se cheamă “dorința de răzbunare” , e unul care-ți dezvoltă creativitatea și te îndârjește.
Da, recunosc, în perceptele biblice nu e un sentiment recomandat, dar, pe bune, e corect și normal ăla cu întorsul obrazului?!Păi, cum rămâne cu supraviețuirea? Nu e ea o luptă ?
Plus că, ălea 10 porunci, ar fi, mai degrabă, niște recomandări, câteva dintre ele e chiar plăcut să le-ncalci, dar nu spui io care, ce știu cât de câșă-i lumea!
Deci, aștept să te răzbuni, vino-ți în fire, e așa de mișto “să ne râdem “! 😂
Acuma, sincer și cu respect, să te bucuri de sărbători frumoase, liniștite! Paște fericit! 🤗🎩
@Zoazore: Sărut mâna! La mine o fi primăvara-n poze tu, însă, o ai în suflet, ești mai câștigată!
Al’fel, lasă că și faleza Brăilei e la fel de frumoasă și primăvara vine și pe apă, ai un’să te plimbi și să-ți bucuri sufletul, cum, dealtfel, îți și doresc!
Sărbători fericite, cu soare, pace, lumină și căldură! De zâmbit știu că asta tu o faci natural! Sărut mâna! 🤗
@Yersinia Pestis: Citind reviewul marca talentatului Yersinia Pestis dar mai ales încadrarea la ˝o zi în Focsani şi imprejurimi˝mi-am adus aminte cum copilă fiind, de două ori pe an venind din Bucuresti, opream în Focsani să luăm autobuzul sau un ˝ia-mă nene˝până la Odobesti. Se întâmpla în perioada 1940-1947, in vacanţa de vară. Mergeam la vie la nasă-mea, sora tatii care era acolo medic de plasă. Ea făcuse medicina cu o bursa acordată de regele Ferdinand care o remarcase cum, ca voluntară ştia să ingrijească rănitii din1917 de la Marasesti.
Tin minte si acum că mergea cu faetonul (un fel de şaretă trasă de vizitiu) să consulte bolnavii din Jaristea, Mera, Vârtescoiu. Sotul ei avea în Odobesti o vie de 9 ha asezată pe corhană (pantă abruptă) desupra Milcovului. Vinul făcut de el avea mare căutare chiar şi peste hotare. Stăteam acolo toată vara cu bunicii veniţi din Bacău să aibă grijă de mine şi de soră-mea. Bunicul fusese invăţător şi ca să nu uit ce am invatat mă intreba tabla inmultirii şi mă punea să citesc. Eram tare fericită la vie, când mă jucam cu mâţele sau coboram pe o potecă pieptisa la Milcov.
Numai că în 1948 unchiul meu a fost săltat si tinut un an în închisoare pentru că era considerat moşier. Când gardienii şi-au dat seama că va muri din cauza bătăilor, i-au dat drumul acasa unde s-a si prăpădit după două zile având plămânii zdrobiţi şi varsand sânge pe gură. Naşă-mea s-a refugiat la bunicii mei în Bacău, ca să i se piardă urma. V-am scris toate astea, ca să stiţi cum a fost în acele timpuri.
@vlado2: Mulțumesc, mai vino pe-aicea cu vorbe mai multe! Mie mi-ar plăcea!
Paște luminat!
@Michi: Frumoase amintiri aveți cu zona Odobeștiului!
Coincidența face ca primii 5 ani de viață să-i fi trăit acolo, tata era fochist la CFR, pe mocănița de urca de la Odobești la Burca, iar mama era pedagog la Liceul viticol din oraș. Am niște poze cu mine în perioada de-atunci, era prin 1966, ceva mai târziu decât atunci când ați fost dumneavoastră.
Locuiam, cu chirie, într-o casă de lângă Remiza CFR, când tata trecea cu locomotiva ce trăgea trenul spre deal, dădea semnale din fluier, spre marea mea bucurie. Mă jucam în curtea aia, aveam un câine mare, cu blana albă și pete roșiatice, de mă răbda să-i fac mai orice. Când se plictisea de mine, mă răsturna pe spate, cădeam în cur și mă chinuiam precum cărăbușul să mă ridic.
Azi Gara Odobești, deși monument istoric, e dezafectată și-nchisă-a părăsire, calea ferată îngustă spre Burca a fost furată, șină cu șină, traversă după traversă, nu mai e nici amintirea de ea, tata și mama au trecut de mult din viață în poveste, doar Liceul Viticol mai este, în schimb , și, uneori, când trec pe-acolo, îmi vine să mă opresc și să-mi fac o poză, alta, pe scările unde-am făcut poza de când aveam 2 ani. Ar fi ceva, aș intitula-o “60 de ani mai târziu” . Melancolic, nu?
Cât despre teroarea instaurată după 1945, poate nu e intâmplător că Vrancea și vrâncenii au fost cei din urmă care au rezistat comuniștilor, în munți, până prin 1962.
Ceaușescu, ăla de mulți îl plâng pe la mormânt, a condus , în 1957, forțele împotriva celor din Suraia și Vadu Roșca, vinovați de a nu fi vrut colectivizare, el a dat ordin de deschidere-a focului și-au murit oameni nevinovați.
Dar, deh, asta-i istorie!
Vă mulțumesc c-ați venit pe la mine, pentru faptul de-a fi vorbit cu mine!
Vă urez să vă bucurați de o primăvară așa cum v-o doriți și de Sărbători Pascale binecuvântate, sărut mâna, cu respect!
@Yersinia Pestis: Frumoase amintiri ai si le-ai povestit cu suflet.Sarbatori fericite si sa ne mai bucuri cu scrierile tale inconfundabile!
@Yersinia Pestis:
”În apărarea mea trebuie să spun că eram obligat să mă vază cineva de pe AFA, să nu creadă lumea că-s vreo “Lolita Cercel” de pe You Tube. Nu, egzist în cărniță și oscioare, e drept, cu unele defecte de fabricație și cu niște setări nasoale de soft. Din păcate, sunt o generație veche de sistem, e tare greu să-mi facă, cineva, update! 🤗
Dacă tu, la 61 de ani spui că ești greu de updatat, eu, la 76 juma’ ce să mai zic
Ar trebui să mă resemnez și să consider că-s o jucărie stricată?!... neah, n-ai să vezi!
Sunt aici, pe baricade, aproape tot timpul pen’că, mdeh, fără voi, „viața e pustiu!”
Frumos ai scris despre Crângul Petrești! 👍Este unul și-n Buzău, dar n-are un nume anume, îi spune simplu „crâng” . Și acela este plin de pomi, floricele, păsări... are chiar și un heleșteu, iar primăvara este o minune pentru oraș: toți buzoienii iau cu asalt aleile lui și terasele din apropiere!
Ai dreptate să lauzi atât de frumos primăvara, pentru că EA... nu-i așa?!... este Regina Anotimpurilor... este reînvierea naturii! 👌
Să ai sărbători frumoase! 🍮🍯🍵🍾🍷🍸🍹și, bineînțeles![]()
![]()
![]()
@doinafil: Sărut mâna, mersi c-ai trecut pe la mine!
Crângul din Buzău este în oraș. E un parc splendid, dar, chiar asta e, un parc! Istoric, este ultima rămășiță a celebrilor Codrii Vlăsiei. Buzăul mai are și parcul de la vila lui Marghiloman, un alt loc deosebit, da, au cu ce se mândri și moldovenii ăia de buzoieni! Ho, bă, nu mă-njurați, e Săptămâna Patimilor, așteptați și voi un pic! 😛
Crângul Petrești este în afara Focșanilor, și el este amenajat dar natura este lăsată mult mai liberă. Crângul este un refugiu pentru tot felul de păsăret și nu mai știu ce plante, aleile din pădure sunt croite printre copaci și pavate cu pietriș mărunt, e mai natură, zic!
Bine, că e parc, crâng sau câmp cu leuștean, primăvara-și intră-n drepturi și o face ferm, nu se milogește. De altfel, bine face!
Să vă bucurați de primăvară, să aveți sărbători liniștite! Sărut mâna! 🤗
@Yersinia Pestis:
”Buzăul mai are și parcul de la vila lui Marghiloman, un alt loc deosebit
L-am vizitat și pe acela, prin 2010, parcă
, când nu se putea vizita și conacul lui Marghiloman, pen’că era în renovare, cel puțin așa îmi amintesc acum. 🤔
Nu știu dacă, între timp, s-a renovat, dar mi-ar plăcea să-l văd și pe acela, de la al cărui proprietar ni s-a transmis felul de cafea „marghilomană” , mult apreciată la „Capșa” la sfârșit de secol XIX, început de XX.
... ![]()
![]()
![]()
@Yersinia Pestis: Dacă poți să crezi așa ceva, până și străzile din București s-au gătit în haine de primăvară! Magnolii, corcoduși, pomi ornamentali… o încântare pentru orășenii grăbiți🌸🪻🌷
O primăvară frumoasă îți doresc! Sărbători cu liniște și multe zile cu soare alături de cei dragi! 🌞
@doinafil: Prin 2022 l-am vizitat, am și scris pe AFA. Este superbă locația, Marghiloman a fost un “moț al societății de-atunci” și avea și gusturi și avere.Cafeaua cu pricina se datorează majordomului de-l avea care a pus coniac in cafeaua de-a cerut-o Marghiloman pen’că n-avea apă destulă…legendă sau nu, a intrat în uz să pui o picătură de coniac , uneori… Eu nu beau cafea, nu aș putea dilua coniacul 😂😂😂
Istoria, sau, mă rog, interpretarea ei, e nedreaptă cu el, Marghiloman, ca personalitate politică , a fost nevoit și-a semnat pacea cu Germania din primul război mondial, deși nu el a fost la putere când România era sfârtecată. Mă rog, cum spuneam, istoria!
@Floria: Retroactiv, îți urez “La mulți ani!” . De Florii! 🍀💐🍷🥳
Altcumva, e bine că Bucureștiul arată a Capitală, doar că asta ar trebui să fie stare normală, nu numai din An în Paște!
Deși, astă toamnă m-am plimbat, un pic, prin București și mi-au plăcut niște, multe, locuri.
Dar, să ne bucuram de întâmplare sperând să devină normalitate!
Sărbători cu bine, sărut mâna!
@Flaviu:
”Așteptăm recenzia colegei kmy despre obiectivul turistic yersinia pestis. 🙂
O idee extraordinară!
Chiar mă gândeam cum au reușit să se întâlnească încă de când KMY s-a oferit să-i înmâneze placheta cu pricina.
Iar dacă tot are talent de detectiv, o filmare cu camera ascunsă a obiectivului de interes pentru mulți s-ar bucura de un succes nebănuit 😄
@nicole33: Ei e relativ simplu, dintre cei de pe AFA numai o singură persoană-mi are numărul de telefon, dar,ținînd cont de scop, n-am cum să mă supăr că l-a dat și alteia.
Cât despre filmatul cu camera ascunsă, hei, ce om normal ar avea vreun interes să-și sperie restul vieții păstrând în arhivă imagini cu bau-bau?! De fapt, ce știu io, poate-mi pune poza în fața câinelui să-l învețe pe ăla să latre. Deși, în loc de lătrat cred că se-apucă patrupedul să urle, de or să creadă vecinii că supune animalul la rele tratamente.
E ca-n bancul:” Rog vecinii care m-au reclamat la Poliție că-mi bat animalele-n casă să meargă frumos acolo și să-și retragă reclamația! Nu bat nici un animal, cântam și io sub duș, ca tot omu`.”
Iar ție, @Nicole33 îți doresc să ai o primăvară însorită și să ai parte de multe zâmbete! Sărbători frumoase și liniștite! Sărut mâna! 😊
@nicole33:
Voi aveti ceva personal cu kmy? Tu si Flaviu!
Postarea publica fara acordul persoanei vizate este caz penal
Yersi al nostru a fost gabor si stie legea.
@kmy are deja casa la Jilava si nu cred ca-si mai doreste una.
Oricum, Yersi e mai misterios decat tunelurile de sub Bucegi. Pana acum l-au vazut doar trei AFAiste (Maria55, krisstinna si acum kmy).
Asa ca lasati fata in pace, ca-i e bine asa cum este.
@Yersinia Pestis: Am văzut că ai scris despre primăvară la Focșani dar acum l-am savurat la cafeaua de dimineață!!! Ai dreptate primăvara este anotimpul renașterii... a naturii, a noastră... și ce frumos este când natura începe să înflorească și să înverzească!!! Iar clipul cu concertul păsăresc este plăcere pură...
Eu am găsit primăvara prin ținuturile bănățene, pe unde mă plimb zilele astea... pomi înfloriți, câmpul verde sau galben de la florile de rapiță... bondari și multe berze!!! Tare frumos este primăvara!!! M-am plimbat și prin capitala banatului să vedem târgul de Paște... frumos pe la @admin pe acasă...
Și grădina ta arată bine... dar trebuie să dai cu var la pomi... asta ca să cârcotesc un pic...
Zile frumoase de primăvară să avem!
@ANILU: Mulțumesc pentru vizită! Cum spuneam într-un ecou, undeva, mai sus, pe-aicea, părimăvara este frumoasă îndiferent de locație. Mă refer la emisfera nordică, acuma prin aia sudică se pregătesc de toamnă sau iarnă, nu mai știu! 🙄
De ceva timp nu mai văruiesc pomii, le fac tratamentele „în negru„dar nu-i mai văruiesc, la sfatul unor prieteni care au livadă. Cică varul nu ajută mai mult decât estetic. Altfel, se recomandă o spoială cu un fel de calciu care se întinde, cam ca varul!
Pentru combatarea frunicilor sau a altor gângănii (acarieni)se aplică niște benzi lipicioase, care creează o barieră pentru ele, ceea ce fac și eu.
Sărbători cu bine!💐🍷
@Yersinia Pestis: Felicitări pentru plachetă – un cadou de primăvară pe deplin meritat! Eu te-aș fi căutat pe la bibliotecă. 😉
Frumoasă și relaxantă plimbarea prin Crângul Petrești! Știi că acest loc de agrement are o istorie bogată?
*În 1895 este atribuită Primăriei Focșani, prin Lege sancționată și promulgată de regele Carol I, o suprafață de 40 ha din pădurea Crângu: Această porţiune de pădure se cedează comunei Focşani, pentru a o transforma, cu cheltuiala sa, într-un parc care să servească orăşeni lor ca loc de preumblare şi cu condiţiune ca comuna să suporteze cheltuielile necesitate de păzirea întregei păduri numită «Crângu» (Art. 2); în același an se elaborează primul regulament de vizitare a parcului „Crângu Petrești” ;
*În 1898 se construiește pavilionul (umbrarul) - cu salon, 4 odăi și galerii, închiriat pentru un bufet și ghețăria sa (Chiriaşul va putea ţine în bufet tot felul de mâncări şi băuturi răcoritoare, precum şi vinuri şi lichioruri); în perioada interbelică i se adaugă o „platformă pentru dans” ;
*În 1898 s-a forat un puț pentru a asigura alimentarea cu apă, iar în domeniul iluminatului public, în 1899 s-au instalat 42 felinare pe şoseaua care traversează Crângul Petreşti şi în faţa pavilionului;
*În 1910 s-a inaugurat tramcarul care făcea cursa Focșani - Crângul Petrești; în 1931, cursa era efectuată cu un autobuz marca Chevrolet (10 cp) şi cu unul marca Ford (22 cp);
*Din 1925 parcul devine, prin lege, parte integrantă a perimetrului orașului Focșani, accesul făcându-se pe o șosea cu ajutorul mașinilor și autobuzelor;
*În Crângul Petrești se desfășurau principalele petreceri de 1 și 10 Mai - aveau loc serbări câmpenești, concerte ale fanfarei militare, competiții sportive, concursuri distractive etc. ;
*În 1974 a fost inaugurată Rezervaţia etnografică vrânceană, frumosul muzeu în aer liber;
*În 1988 s-a construit Complexul „Căprioara” (restaurant, bar de noapte, motel, piscină şi bază de tratament cosmetic).
Crângul Petrești rămâne un colț de natură perfect pentru relaxare, iar tu ne-ai adus mai aproape de el printr-un articol plin de energie de primăvară. Sărbători frumoase!
@Zoazore: Săr’mâna, soro @Zoa, mă aperi cam cum s-au apărat românii la Mărășești!
Pentru respectarea adevărului istoric, personal m-a mai văzut și @ Cornel, el a avut răbdare și să-ncerce să vorbească cu mine.
Acuma, drept îi că nu-s vreo Medusa, ăia de mă văd și ajung să mă cunoască nu devin stană de piatră, doar se îngrozesc, discret dar temeinic, de experiență!
Tu de ce crezi că @ krisstina nu mai scrie pe sait, hum?! Bine, mă gândeam că poate știi tu, că, altcumva e greu de-nțeles?!
Cât despre tunelurile de sub Bucegi, bine, recunosc: le-au săpat ăia de mă cunosc ca să scape de mine! 🤗🥰
@nicole33:
”Iar dacă tot are talent de detectiv, o filmare cu camera ascunsă a obiectivului de interes pentru mulți s-ar bucura de un succes nebănuit 😄
Ai dreptate, mulți ne-am bucura de „obiectiv” să-l vedem/revedem, pen’că-i o „piesă rară” ... (nu spun „rara avis”, să nu las loc de interpretări greșite!).... și, nu-i așa (?!) ce nu este la îndemâna oricui, este mai apreciat, dar trebuie (ȘI) văzut face-to-face, atins, pipăit... (nu vă gândiți la prostii!
, departe de mine gânduri indecente!... Yersi ar fi putut să-mi fie fecior, dacă-l „făceam” pe la 16 ani, cum se întâmpla odată, de mult...
), ci, doar îmbrățișat și pupat la propriu, nu numai ca acum, când îi trimit iar pupici virtuali![]()
![]()
...
Se subînțelege că nici tu scapi ne pupată, măcar virtual! ![]()
![]()
![]()
@tata123 🔱: Salut, mulțumesc pentru vizită și, mai ales, pentru vorbe!
Crângul din Focșani este, indiferent de anotimp, trebuie să recunosc, o țintă a focșănenilor, ăia de tânjesc după oarece natură.
Acum ceva ani-nnapoi am scris despre, chiar așa, ce este și ce vrea el.
Review-ul de-acuma o fo’ despre primăvară și efectul din Crâng, dar, orice completare ce ajută pe ăilalți să-nțeleagă mai bine locația e bine venită!
Să te bucuri de o primăvară frumoasă, tu și ai tăi, să te bucuri de Sărbători de Paște binecuvântate! 🤗
Yersi, sunt aici, acum, câteva minute. Nu am timp să citesc, nu călătoresc decât rar, nu am timp să scriu.
Ai nr meu de telefon, ai adresa de mail. Mă poți "deranja" oricând.
Eu am vrut să îți înmânez diploma dar colega noastră a dorit foarte mult să te cunoască, ea este o persoană săritoare și mereu dornică de a face bine.
Știam ca Luminița stă pe la Dristor, în apropiere de casa mea, ne puteam întâlni în zona.
Salutări Adrianei, vă doresc o primăvară frumoasă și sărbători binecuvântate!
@Zoazore:
”Oricum, Yersi e mai misterios decat tunelurile de sub Bucegi. Pana acum l-au vazut doar trei AFAiste (Maria55, krisstinna si acum kmy)
S-avem „pardon!”
... l-am văzut și eu acum vreo 10 ani, dacă nu mă înșel!
parcă la întâlnirea de la Slănic Moldova?! ... E adevărat că așa, mai dintr-o parte... n-avui curajul să mă bag și eu în seamă cu ’mnealui
... eram „boboacă” pe AFA atunci...
Să ai sărbători pascale frumoase, Zozo!... și, ca de obicei, îți trimit și ție mulți ![]()
![]()
![]()
@Yersinia Pestis:
”Eu nu beau cafea, nu aș putea dilua coniacul 😂😂😂
Eu beau cafea de pe la 27 de ani, de când m-au corupt colegii de birou! E drept că nu fac abuz, doar una pe zi, după micul dejun! ![]()
Să știi că am încercat și eu cu un strop de coniac, (fără să-l diluez
)... și nu-i rău deloc!
@krisstinna: He, hei, ce surpriză frumoasă! Sărut mâna, te îmbrățișez cu drag și cu respect! 🤗
Mă bucur tare că ți-ai putut arunca ochii pe aici și că m-ai băgat în seamă, sunt sincer, sincer, sincer!
Că nu mai călătorești și nu mai scrii, e o alegere de-a ta, nu pot ști cum ai ajuns aici, dar, sper să fie hotărârea ta, nu să te fi forțat viața.
Din păcate, nu, nu mai am nr tău și nici adresa de e-mail, acum vreo doi ani IPhone-ul meu ,6 s , a dus, subit, mâna la piept, s-a-nvinețit la față și a mierlit instant. Doctor GSM a declarat decesul fără putință de salvare, vreo 700 de numere de telefon au pierit ! Dacă tu mai ai adresa mea de mail dă-mi un semn, când ai timp și dacă vrei.
Fiie-mea mai stă, încă-n București, da, pe lângă Dristor, de fapt, mai exact , în imediata apropiere a Pieței Bobocica. Acuma, de Paște, merg în Danemarca să vadă niște case s-aleagă, viitorul lor, al ei și al soțului, nu se împletește cu România. Eu mă rog să fie așa,că Danemarca e la două ore cu avionul, cealaltă variantă de-o țin ei ca rezervă e Noua Zeelandă, nu știu atâta matematică să pot calcula cât durează un zbor pân’acolo, mai ales că-s și niște fusuri orare de schimbat, de te ia capul și nici să mă uit pe Google Maps n-am chef!
Să te bucuri de sărbători liniștite, alături de cei dragi și să ai motive să zâmbești cât mai des, ai un zâmbet frumos! Sărut mâna, cu respect! 💐🍀🤗
@doinafil: Ha, ha, ha, știi cum se spune :” Doamne, ferește și apără omul de ceea ce-și dorește!”
Uite, un banc frumos :” Știi de ce cifra “7” este tăiată cu o liniuță? Cică Moise și-a chemat poporul, partea bărbătească, să le transmită cele 10 porunci.
A-nceput și ăia l-au ascultat, cuminți și tăcuți. A ajuns la a șaptea poruncă: “Să nu râvnești la femeia altuia!”
Toți bărbații de-l ascultau au început să strige :” Taie șapte, taie șapte!” Și Moise l-a tăiat.”
@Yersinia Pestis: Îti dai seama că in numai intr-o zi de la publicare, ai strâns 32 de ecouri inclusiv raspunsurile tale detaliate fanilor tăi? Aceasta arată cât de popular esti (daca asi spune iubit, ţi-ai lua-o in cap) şi la rândul tău câtă empatie le arati. Ti-ai făcut-o cu mâna ta, că de acum încolo esti obligat să scrii mai mult şi mai des. Ce e aia 340 reviewuri în 17 ani de AFA, adică o medie de 20 reviewuri pe an? . Pune mâna si scrie că avem nevoie de reviewuri de înaltă calitate ca să ţinem sus stacheta site-ului!
@Michi: Sărut mâna, sunteți amabilă!
Cred că mai mult de 20 de review-uri scrise pe an v-ar depăși răbdarea în ceea ce mă privește, atât dumneavoastră cât și altora de pe sait, care n-ar avea toleranța și gentilețea de-o aveți și-ar trece la altfel de exprimări la adresa-mi! 😂😂😂
Și-apoi, 20 e un număr frumos, rotund! Plus că nu știu atâtea cuvinte ca să scriu mai multe articole! 💐
@Yersinia Pestis: Mare om, mare diplomat! Chiar ca imi pare rau ca nu ai acceptat propunerea dar probabil ca esti foarte ocupat, ori sa scrii un review, sa raspunzi la ecouri ia timp, nu gluma. Plus ca presupune deplasari, facut poze care deasemeni sunt cronofage. Astept sa iesi la pensie (avantaj eu ca trebuie sa mai astept cativa ani). Si dacă ăstia măresc varsta de pensionare la 70, va trebui să mă străduiesc să prind centenarul.
@Yersinia Pestis:
”Toți bărbații de-l ascultau au început să strige :” Taie șapte, taie șapte!” Și Moise l-a tăiat.”
.....dar l-a lăsat!...pe el, pe cel de-al șaptelea îndemn, de interzicere, spun!
Hi, hi, hi! 😀Nu-l știam!
@Michi: Uite, nu știu cum se face, dar, iar vă dezamăgesc: sunt, deja, ieșit la pensie, am 10 ani de atunci. Acum lucrez în mediul privat cu contract pe perioadă determinată.
Dar asta nu-nseamnă că nu vă urez să deveniți centenară, ba chiar v-o doresc!
Eu, de felul meu sunt Balanță, am unele momente când îmi place să dispar din peisaj, de-aici inconsecvența cu care apar pe AFA.
Sărut mâna!
@doinafil: Să știi că toate sistemele legislative sunt formate din interdicții și obligații, cu norme de drept, religioase sau de orice altă natură, cu caracter impunitiv.
Norma de drept impune o anume conduită și-ți explică ce pățești dacă o-ncalci, asta e simplu. Parșivenia umană intervine atunci când apare Regulamentul de aplicare al normei de drept, cu eventualele excepții, excepții de care beneficiază cine trebuie.
Așa că legile lui Moise devin și ele, ca toate alelalte, interpretabile:” Să nu râvnești la femeia altuia” , zice legea. Ăla de-o aplică completează “Dar, în unele situații devine obligatoriu să tânjești !” , și aici înșiruie excepțiile. 😂😂😂🫣🤨
@Yersinia Pestis:
”Ăla de-o aplică completează “Dar, în unele situații devine obligatoriu să tânjești!”
Degeaba tânjești, dacă nu și primești! Hi, hi, hi! 😂😂😂
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Mar.2023 Teatrul Municipal Maior Gheorghe Pastia Focșani- un mod minunat de a sparge rutina — scris în 30.03.23 de raluca banu din GOLEşTI [VN] - RECOMANDĂ
- Dec.2022 Targul de Craciun de acasa (de a doua casa) – Focsani — scris în 29.12.22 de mishu din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Jan.2022 Hai-hui prin Vrancea. Borna de hotar din Focșani — scris în 21.01.22 de Yersinia Pestis din MăRăşEşTI [VN] - RECOMANDĂ
- Dec.2021 Crângul Petrești, de lângă Focșani — scris în 12.12.21 de Yersinia Pestis din MăRăşEşTI [VN] - RECOMANDĂ
- Nov.2021 Evul Mediu — scris în 21.04.22 de Mioritik din BUCUREșTI - nu recomandă
- Aug.2020 Statuia ecvestră de la Dumbrăveni — scris în 06.09.20 de iulianic din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Apr.2017 Focsani - Patru parcuri plus bonus — scris în 19.04.17 de mishu din BUCURESTI - RECOMANDĂ

Rog așteptați...
























