GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
TIPĂREȘTE
URMARE de aici
Din Amiens ne-am îndreptat către Paris, unde am mai rămas două nopți înainte de a reveni în țară. A fost o vizită relaxată a capitalei, în care nu ne-am propus obiective ambițioase. Singurul muzeu vizitat a fost Banksy, am pomenit despre asta aici amfostacolo.ro/goto_impr_ ... &eid=756783; recomand articolul lui @crismis, este scris minunat, iar muzeul parizian este fix la fel ca cel din Cracovia. În cea de-a doua zi, o parte a grupului a mers la Disneyland, în timp ce alții pur și simplu ne-am plimbat prin oraș.
Nu eram pentru prima oară în Paris, unii fiind chiar buni cunoscători ai acestuia. Prin urmare, ca niște oameni sofisticați ce suntem 🙃, când am făcut programul zilei, am rugat AI să ne indice „hidden gems in Paris”. Oarecum spre surprinderea noastră, ne-a trimis să vedem mai ales grădini și parcuri. În Top10-ul pe care ni l-a furnizat apăreau Jardin du Palais-Royal, Parc des Buttes-Chaumont, Coulée Verte René-Dumont și La Petite Ceinture. I-am urmat sfaturile și le-am vizitat pe primele două, sunt absolut superbe; despre Jardin du Palais-Royal pomenește adesea @Cristian_h, în timp ce Parc des Buttes-Chaumont este frumos prezentat aici vezi impresii de către Mama @Michi. Coulée Verte René-Dumont face parte, oarecum, din La Petite Ceinture (a se vedea primul ecou), și l-am pus pe listă în cazul unei eventuale reveniri.
Îmi propun să las aici câteva rânduri despre acest ultim parc, unul ciudat, după cum veți vedea.
Teoretic, nu am fi avut vreme să-l vizităm, din lipsă de timp. Am profitat, însă, de faptul că o secțiune a sa era la 15 minute de hotelul care ne-a găzduit, B&B HOTEL Paris Malakoff Parc des Expositions. Prin urmare, într-o dimineață am coborât la micul dejun cu noaptea în cap și ne-am propus ca, până când termină de mâncat tot grupul, să fim deja înapoi, cu Petite Ceinture bifată 😊. Atât că socoteala de acasă nu s-a potrivit cu cea din târg 😢.
Am traversat Bd. Périphérique către Porte de Vanves, iar acolo am luat-o la dreapta pe Boulevard Brune. GPS-ul îmi spunea că există o intrare în parc la adresa 96 Rue Didot, și chiar așa era: la marginea podului peste calea ferată am găsit un rând de scări, pe care am fi putut coborî la nivelul șinelor de tren. Asta, însă, peste o oră și jumătate, pentru că poarta de acces către scări era încuiată și urma să se deschidă abia la ora 9.
Dar despre ce e vorba? Aflăm de pe Wikipedia fr.wikipedia.org/wiki/Lig ... Petite_Ceinture:
Petite Ceinture este o linie de cale ferată, lungă de 32 de kilometri, care înconjoară Parisul. Deschisă pe secțiuni între 1852 și 1869, Petite Ceinture a permis inițial trenurilor de marfă, apoi și celor de persoane, să ocolească Parisul. Existau gări care asigurau conexiunea cu toate liniile principale, fapt care permitea legătura între cartiere fără a mai ajunge până în centrul orașului, la un preț moderat.
După ce a atins un vârf de 38 de milioane de pasageri în timpul Expoziției Universale din 1900, parizienii au început să nu mai folosească atât de mult calea ferată Petite Ceinture. Frecvența insuficientă a trenurilor, distanțele mari până la stații, facilitățile învechite și accesul uneori dificil au fost factori descurajanți. De asemenea, s-a confruntat cu concurența metroului și a autobuzelor, modalități de transport moderne, mai adaptate nevoilor urbane.
Petite Ceinture a închis serviciul pentru pasageri pe 23 iulie 1934, trenurile fiind înlocuite de o linie de autobuz cu același nume, „PC” . Câteva trenuri de lung parcurs mai circulau noaptea. A fost menținut doar segmentul vestic al căii ferate, linia Auteuil, care a fost integrată în 1988 în linia RER C. În ceea ce privește traficul de marfă, acesta a continuat până în anii 1990.
După închiderea definitivă, Petite Ceinture a fost amenajată ca parc. Problema este că proprietarul infrastructurii (compania feroviară națională SNCF) și-a păstrat dreptul de a reutiliza liniile în viitor. Din acest motiv, amenajările au fost gândite pentru a fi reversibile, păstrând intacte șinele și traversele din lemn.
În deceniile de abandon total, pe terasamentul de cale ferată s-a dezvoltat un ecosistem unic. Peisagiștii au intervenit minimal: în loc de gazon englezesc și flori exotice, sunt preferate pajiștile naturale, cu maci și ierburi sălbatice, tufișurile dese și copacii nativi (stejar, mesteacăn, pin). Pe multe tronsoane, vizitatorii sunt restricționați la o potecă bine delimitată. Zonele adiacente șinelor sunt lăsate complet libere pentru ca insectele, șopârlele, liliecii și zecile de specii de păsări protejate să poată cuibări fără a fi deranjate.
Designul integrează istoria feroviară în mobilierul urban și în estetica parcului. Şinele și pietrișul original sunt menținute ca element vizual central. Aleile pietonale sunt adesea construite din platforme din lemn ridicate sau din straturi fine de agregat care se topesc natural în peisaj. Vechile peroane din piatră au fost transformate în terase cu bănci, iar semnalizările feroviare vechi și stâlpii de metal au fost curățați și păstrați ca piese de muzeu în aer liber.
Odată ce cobori pe trepte sau cu liftul în secțiunile aflate sub nivelul orașului, zgomotul bulevardelor din Paris dispare aproape complet, fiind înlocuit de cântecul păsărilor. Vegetația densă și umbra oferită de tranșee fac ca aceste coridoare verzi să funcționeze ca niște aparate de aer condiționat naturale în timpul verilor caniculare.
Amenajarea include și o componentă socială. Peisagiștii au alocat spații de-a lungul șinelor pentru asociații locale care gestionează grădini comunitare și ferme urbane. Rezidenții cresc legume, plante aromatice și chiar întrețin stupi de albine sau mini-livezi, folosind metode de agricultură ecologică. Întreținerea curentă a multor tronsoane este realizată în colaborare cu organizații de incluziune socială, oferind locuri de muncă persoanelor vulnerabile.
___
Asta citisem când am planificat vizita în acest parc original. Lucrurile aflate au făcut să-mi doresc să-l văd și eu. Prima piedică: nu formează un continuu, practic sunt câteva segmente de parc, de câte 1-2 kilometri fiecare, cele mai interesante fiind cele din sudul capitalei. Fiecare are câte 1-2-3 porți de acces, iar de la nivelul străzii se coboară pe scări sau cu liftul. Pentru a găsi intrarea mai apropiată, cea mai facilă cale este să intri pe pagina petiteceinture-info.fr/Th ... our-pocket.html și să-ți instalezi aplicația recomandată acolo.
A doua piedică e cea care mi-a blocat mie accesul: porțile se deschid la ora 9 și se închid seara, la ora asfințitului. Cum sunt, însă, un tip perseverent, am vizitat parcul în felul meu: pe aleea „de sus”, paralelă cu calea ferată (având blocuri doar pe o mână). Cred că am mers așa aproape un kilometru, până la stația de metrou Porte d’Orléans. Sigur, aș fi dorit să pot coborî, dar m-am mulțumit cu ce s-a putut.
După care am revenit la hotel. Am trecut înapoi peste Bd. Périphérique pe un alt pod, unul mai estic, aflat în prelungirea Av. Georges Lafenestre. Ocazie cu care am văzut locul în care se ține Piața de vechituri din sudul Parisului (mai există una în nord, Saint-Ouen, care este încă și mai mare, deși și aceasta, de la Porte de Vanves, este enormă). Și mi-am reamintit cum se spune la „piață de vechituri” în franceză, că uitasem: marché aux puces 😊.
AmFostAcolo fără reclame?
- Utilizatoriii LOGAȚI văd o versiune cu mai puține reclame
- Ai dori o versiune COMPLET fără reclame? — devino membru afaFanClub -- citește mai mult
Trimis de adso in 21.10.26 23:28:58
9 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (adso); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
9 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Cele mai spectaculoase secțiuni deschise publicului:
Secțiunea din Arondismentul 15 (PC 15): Are o lungime de aproximativ 1,3 km, fiind amenajată între Parc André-Citroën și Parc Georges Brassens. Este una dintre cele mai spectaculoase deoarece calea ferată rulează la înălțime (pe un viaduct suspendat), oferind vederi panoramice superbe asupra clădirilor din jur. Zona păstrează vechile instalații feroviare, semnele de tren și este plină de graffiti-uri colorate și vegetație spontană. Acces: Din fața clădirii de la 99 rue Olivier de Serres.
Secțiunea din Arondismentul 16 (Sentier Nature): Cunoscută istoric ca „Linia Auteuil” , aceasta este o adevărată oază de liniște. Traseul de 1,2 km (între Porte d’Auteuil și La Muette) seamănă cu o pădure sălbatică în miniatură, cu pajiști, zone umede și peste 200 de specii de plante și animale. Este perfectă pentru cei care vor să uite complet că se află în mijlocul unei metropole. Acces: Porte d’Auteuil.
Secțiunea din Arondismentul 14: Această porțiune din sudul Parisului s-a extins considerabil (inclusiv prin noi segmente inaugurate recent). Este o zonă foarte lungă și extrem de pitorească ce trece pe lângă foste gări transformate în centre culturale și restaurante, precum celebrul local Le Poinçon de la Porte d’Orléans. Acces: Vizavi de 96 bis rue Didot sau din zona străzii Rue Dantzig.
Secțiunea din Arondismentul 12: Este una dintre cele mai lungi promenade continue de pe Malul Drept, întinzându-se între Porte de Vincennes și Porte Dorée. Are un aer rural pronunțat și se conectează parțial cu faimoasa Coulée Verte René-Dumont (High Line-ul original al Parisului). Acces: Villa du Bel Air.
Secțiunea din Arondismentul 18 (Gare d’Ornano): Deși traseul propriu-zis de mers este mai scurt, această secțiune găzduiește La REcyclerie. O fostă gară transformată într-o cafenea eco-culturală superbă, cu o fermă urbană, grădină de legume și găini crescute chiar de-a lungul șinelor.
Rog așteptați...
@adso: Dacă m-aș raporta la fotbal, aș putea spune că ești un fel de scouter, aici pe AFA. Ai un har în a descoperi și a ne prezenta locuri pe care nu știu dacă cineva îți va călca vreodată pe urme. Însă nu asta e problema. E interesant faptul că putem citi și vedea câte ceva despre locuri mai greu accesibile. Și nu mă refer aici la mai știu eu ce dificultăți în a ajunge prin zona ce ne-ai prezentat-o astăzi. Dar, pentru cineva care merge să viziteze Parisul, cred că e greu să găsescă o zi, sau măcar o jumătate de zi pentru a vizita zona. Ar trebui să stai ceva zile pe-acolo pentru așa ceva.
Dac-ar fi după mine, aș trimite articolul de față la ministerele transportului și la cel al mediului. Ar putea face ceva asemănător pe centura Bucureștiului, pentru că acolo se întâmplă orice, însă drum nu se construiește. Plus că avem paralela București - micul Paris și dacă nu mă-nșel în partea de nord-est a centurii există și ceva cale ferată.
Cu părere de rău am constatat că nici proverbele nu mai sunt ce erau odată. Cine se scoală de dimineață... nu mai ajunge departe, se oprește la porți închise și cel mult este obosit toată ziua. Cred că cine sapă groapa altuia ajunge departe în ziua de azi.
Să ai o zi minunată și săptămâna viitoare să ai o vacanță de povestit pe AFA 
intr-o vizita pariziana cu masina, ne-am cazat in zona Porte de Bercy, arondismentul 12, ca sa ajungem la cea mai apropiata statie de metrou am trecut zilnic peste o pasarela care traversa o linie ferata dezafectata, bineinteles ca pe atunci nu stiam despre La Petite Ceinture, acum sunt sigur ca despre ea era vorba, m-am mirat sa vad asa un loc care parea lasat de izbeliste (suna aiurea expresia aceasta dar am verificat face parte din vocabularul limbii romane 
... in rest sunt total de acord cu toate parerire colegului @Pușcașu Marin exprimate in ecoul anterior inclusiv cu ultima fraza
” Să ai o zi minunată și săptămâna viitoare să ai o vacanță de povestit pe AFA
@Pușcașu Marin: Multumesc, esti prea amabil
Imi place sa ajung pe acolo pe unde nu ajunge toata lumea. Nu ma feresc de aglomeratie, sigur ca vreau sa vad ce e must see, dar - pe masura ce imbatranesc - prefer din ce in ce mai mult locurile mai putin umblate.
Nu mai tin minte daca am povestit, dar e prea fain, chiar daca repet. Asta vara, in capitala Mongoliei, dupa ce am vazut centrul, am intrebat AI de ’hidden gems in Ulaanbaatar’. Si mi-a raspuns ca abia poate aduna de-un Top10, ce comori ascunse caut eu? Au ajuns sa rada robotii de mine 
Crezi ca autoritatile noastre nu stiu ce ar fi de facut? Romania este tara cel mai usor de guvernat, teoretic vorbind. Regele Carol I, cand a ajuns la noi, a spus ca aici totul e simplu, nu trebuie decat sa copiem ceea ce a functionat in vest. Acolo unde totul deja merge ceas, e greu sa conduci, ca lumea se asteapta sa vii cu ceva nou, sa duci comunitatea mai sus, chiar daca a atins un maxim. In Romania, insa, aplici protocolul si gata, ai rezultatul. Matematic!
Cu toate astea...
Multumesc pentru urari. Povestile... la anul, pe vremea asta, poate.
@all: Interesant concept! Mi-a venit în minte Parcul Liniei din București, Sectorul 6. Colegul @msdn ne-a povestit despre cele două faze ale proiectului (vezi impresii și vezi impresii); poate ne va povesti și despre faza III, extindere inaugurată în august 2026.
Nu se poate pune un semn de egalitate între „La Petite Ceinture” din Paris și „Parcul Liniei” din București, dar ambele proiecte pornesc de la aceeași idee urbanistică: transformarea unei infrastructuri feroviare abandonate într-un spațiu verde destinat oamenilor.
La noi, terenul fostei căi ferate industriale, construită în 1946 și dezafectată în 2011, care lega Gara București Vest de zonele Cotroceni și Panduri, a fost valorificat pentru amenajarea unui parc urban modern, cu facilități pentru recreere și sport. Francezii au păstrat efectiv vechiul patrimoniu feroviar (șine, semafoare, indicatoare) și au lăsat natura să se dezvolte.
Parcul Liniei reprezintă o intervenție de amenajare urbană activă: terenul este reorganizat pentru a oferi facilități și spații de recreere. La Petite Ceinture ilustrează mai degrabă o abordare de conservare și redescoperire a patrimoniului feroviar, în care vegetația spontană și urmele infrastructurii istorice rămân elemente centrale.
Centura feroviară a Bucureștiului, creată în același timp cu centura de forturi și baterii de apărare a Capitalei - la sfârșitul secolului al XIX-lea, ai este încă utilizată. Circulația feroviară se menține pe anumite segmente ale inelului feroviar, mai ales pentru transport de marfă.
@Cristian_h: Si eu cred ca era vorba despre vechea cale ferata. Segmentul din Arondismentul 12 este cel mai accesibil din toate, fiind situat in interiorul orasului.
Nu stiu daca la vremea cand l-ati vazut dvs. era inca neamenajat, sau acel aspect de loc ’lasat de izbeliste’ era unul dorit, atent studiat.
Sectorul vazut de mine e cel din Arondismentul 14. Desi in extindere, erau lucrari curente in parc, locul arata destul de salbatic si neingrijit. Pentru ca asa se intentiona sa arate.
Multumesc pentru ecou si pentru urari! Zi minunata!
@tata123 🔱: Nu am apucat sa vad Parcul Liniei, dar il am pe lista.
Multumesc pentru completari, foarte interesante!
Zi linistita
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Sep.2019 Un parc tipic frantuzesc — scris în 16.09.19 de BristenaBrad din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Jun.2019 Paris ziua 3 - Notre Dame, Luvru, Domul Invalizilor, Panteon — scris în 11.01.20 de zlatna din RâMNICU VâLCEA - RECOMANDĂ
- Jun.2019 Ce am vizitat în prima zi în Paris — scris în 25.11.19 de zlatna din RâMNICU VâLCEA - RECOMANDĂ
- Aug.2018 Paris, obiective mai putin vizitate — scris în 04.01.19 de anihbo din BUCUREşTI - RECOMANDĂ
- Dec.2017 Parisul pe repede-inainte — scris în 09.02.18 de Trank din SATU MARE - RECOMANDĂ
- Oct.2017 La Madeleine - povestesa unei rugaciuni ascultate si implinite — scris în 23.10.17 de arcrom din X - RECOMANDĂ
- Jun.2016 In cautarea Parisului ascuns — scris în 27.06.16 de Ammelie din BRAILA - RECOMANDĂ
- SOCIALs
AmFostAcolo® este marcă înregistrată